Cabinet de psihoterapie si psihologie clinica
Psihologie clinica Consiliere psihologica Psihoterapie Cabinet de psihoterapie si consiliere psihologica Contact
Asociatia de Hipnoterapie si Psihoterapie Cognitiv - Comportamentala Atestate Carti psihoterapie Articole Dezvoltare personala si formare continua

Dehipnotizarea

Dehipnotizarea se realizeaza intr-un mod gradat, printr-o numaratoare inversa. Hartland (1971) propune urmatoarea procedura:

“Imediat voi incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1, vei fi complet treaz. Te vei simti bine, inviorat, odihnit, ca dupa un somn bun.

5 - Vei reveni curand din relaxare, 4 - Revii incet la normal, 3 - Revii tot mai mult, 2 - Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 iti vei reveni complet, 1 - Acum esti pe deplin treaz, ai mintea limpede, clara …”.

Experinta clinica ne indica faptul ca subiectii care beneficiaza de hipnoterapie trec printr-o perioada de latenta in cursul careia le vine greu sa gaseasca cuvintele menite sa redea ceea ce au simtit si trait. Este esential ca acestia sa fie antrenati sa vorbeasca despre impresiile lor subiective, despre senzatiile agreabile sau dezagreabile aparute in hipnoza, in scopul unei mai bune adaptari la sedintele ulterioare. Din acest moment, se poate profila o psihoterapie verbala pe care unii pacienti o pot respinge la inceputul terapiei.

In literatura de specialitate se citeaza cazuri foarte rare in care unii pacienti pot prezenta ameteli, cefalee, stari de voma la revenirea din hipnoza. Senzatii neplacute pot sa apara in cazul unei dehipnotizari prea rapide. In aceasta situatie, pacientul trebuie rehipnotizat pentru a suprima aceste senzatii dezagreabile, terapeutul sugerand o stare de bine interior dupa terminarea sedintei.

De asemenea, aceste fenomene neplacute pot fi privite drept rezistente ale pacientului la hipnoterapie. Dupa I. Holdevici si I. P. Vasilescu (1998), rezistentele la revenirea din hipnoza pot avea mai multe cauze:
•  existenta unor sentimente de ostilitate fata de terapeut;
•  sugestii post-hipnotice pe care subiectul nu doreste sa le indeplineasca;
•  tulburari in sfera personalitatii (nevoia de a fi dominat, de a evita un conflict, nevoia de a fugi de realitate);
•  transformarea hipnozei in somnambulism de tip isteric.

Teama nu a nu se mai putea trezi o regasim la un numar mare de pacienti inaintea sedintei. De altfel, aceasta temere tine, pe de o parte, de mitologia cu privire la hipnoza si, pe de alta parte, de ambiguitatea pe care subiectul o resimte fata de „ puterea ” hipnotizatorului care manipuleaza diverse „ forte irationale ” pe care el, subiectul nu le poate controla.

Faptul ca un subiect sa nu se poata trezi din hipnoza este un fenomen extrem de rar intalnit. Atunci cand se produce, i se sugereaza subiectului sa intre intr-un „somn natural” si sa se trezeasca dupa o perioada de timp data, lucru care se realizeaza in mod sistematic. Mult mai simplu, unii hipnoterapeuti pot aplica mai multe „ pase ” de-a lungul fetei subiectului, pana cand acesta se trezeste.

Hipnoza in sine nu este psihoterapie daca nu este integrata intr-un sistem psihoterapeutic ori daca nu este asociata cu sugestii terapeutice specifice. Practicarea ocazionala a hipnozei poate fi un exercitiu util pentru fiecare psihoterapeut, permitandu-i acestuia sa-si varieze atitudinile, sa nu se “ anchilozeze” intr-un anumit tip de abordare psihoterapeutica.

Tehnica hipnotica este atat de adaptabila si flexibila incat faciliteaza adesea interventiile altor tehnici, potentandu-le, in acest mod, capacitatile curative (tehnici comportamentale, psihanalitice, cognitiv-comportamentale, experientiale). De asemenea, tehnica hipnotica permite accelerarea stabilirii si intensificarii relatiei terapeutice. Hipnoza se foloseste cu succes atat in faza de investigare a conflictelor, cat si in stadiul terminal, atunci cand sunt administrate sugestii cu caracter general de intarire a Eu-lui pacientului.

Ianuarie 2018
Noi grupuri de dezvoltare personala in cadrul AHPCC - Asociatia de Hipnoterapie si Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala

Articole generale de psihoterapie

  • Cand ai nevoie de un psihoterapeut?
  • Ce este psihologia clinica?
  • Ce este consilierea psihologica?
  • Ce este psihoterapia?
  • Ce presupune prima sedinta de psihoterapie?
  • Diferenta dintre psiholog si psihiatru
  • Diferenta dintre psihologul clinician si asistentul social
  • Diferenta dintre psihologul clinician si consilierul psihologic
  • Diferenta dintre psihologul clinician si psihologul scolar
  • Respectarea confidentialitatii
  • Motivatia pacientului pentru psihoterapie
  • Pacientul fata in fata cu terapeutul
  • Profesiunea de psihoterapeut

    Terapie de cuplu

  • Autoterapie pentru conflictele conjugale
  • Conflictele in cadrul cuplului
  • Model de comunicare eficienta in relatiile de cuplu

    Hipnoza in psihoterapie

  • Hipnoza
  • Hipnotizabilitatea
  • Convorbirea preliminara in hipnoterapie
  • Adancirea transei hipnotice
  • Autohipnoza
  • Dehipnotizarea (revenirea din hipnoza)
  • Psihologie-psihoterapie.ro © 2014 Cabinet individual de psihologie si psihoterapie Odette Dimitriu   | sitemap | cautare | contact