Termenul "psihologie clinica" a fost introdus de Lightner Witmer, in 1907. Acesta plaseaza domeniul psihologiei clinice alaturi de medicina, educatie si sociologie. In acest context, psihologului clinician devine implicat in zonele de tratament, de educatie, aspecte de natura interpersonala. Desi primii clienti pe care i-a avut Witmer au fost copii (cu probleme educationale sau de comportament) inca din primele sale lucrari a intuit ca psihologia clinica este aplicabila tuturor varstelor, cu probleme si afectiuni foarte diverse.
La ora actuala, definirea psihologiei clinice reprezinta o mare provocare deoarece acest domeniu a fost martorul unor cresteri semnificative intr-o larga varietate de directii. Plecand de la dictionarele clasice de psihologie, psihologia clinca este acea ramura a psihologiei care studiaza, evalueaza si trateaza oameni cu tulburari si probleme psihologice. Divizia de Psihologie Clinica (Divizia 12) a Asociatiei Americane de Psihologie ofera o definitie cuprinzatoare si descriptiva:
Campul psihologiei clinice integreaza stiinta, teoria si practica pentru a intelege, a anticipa si a ameliora disconfortul si dizabilitatea, precum si a promova adaptarea umana si dezvoltarea personala. Psihologia clinica se concentreaza pe aspectele intelectuale, emotionale, biologice, psihologice, sociale si comportamentale ale functionarii umane de-a lungul vietii, la toate nivelurile socioeconomice si in diverse culturi. Psihologia clinica implica o cercetare riguroasa si o practica aplicata in directia intelegerii si imbunatatirii multiplelor fatete psihologice ale experientei umane, incluzand, dar nelimitandu-se la probleme de intelect, emotie sau comportament.
In Ghidul de Practica Clinica in Psihologie promovat in cadrul Colegiului Psihologilor din Romania de catre Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie (postat pe www.copsi.ro) se mentioneaza faptul ca psihologia clinica este stiinta care studiaza factorii psihologici implicati in starea de sanatate si de boala. Acest domeniu se focalizeaza atat pe aspectele de promovare a sanatatii si preventie a patologiei, cat si asupra aspectelor de tratament psihologic al tulburarilor care implica in etiopatogeneza mecanisme psihologice.
Multi dintre noi, atunci cand suntem intrebati ce anume ne dorim in viata, raspundem ca vrem sa fim sanatosi si fericiti. Copiii spun ca vor sa se simta in siguranta in familiile lor, sa mearga la scoala si sa aiba prieteni. Majoritatea adultilor adauga lucruri destul de obisnuinte in lista dorintelor lor: o activitate productiva pe care sa o desfasoare, o familie si, probabil, un partener de lunga durata, un loc unde sa traiasca si suficient de multi bani. Cu toate acestea, pentru unii dintre noi este extrem de dificil sa obtinem aceste lucruri aparent simple in viata. Aparitia unor evenimente nefericite, a unor boli, destramarea unor relatii intime sau de familie, ar putea sa duca la schimbarea circumstantelor de viata si, in mod implicit, la dezamagire. A fi o persoana fericita si productiva nu este deloc usor, indeosebi in cazul unei stari fizice sau psihice precare, traumei, pierderii, provocarilor neasteptate acasa sau la locul de munca, abuzului, izolarii, pandemiei generate de virusul SARS-CoV-2, circumstantelor economice extrem de dificile.
Psihologii clinicieni isi propun sa ofere ajutor psihologic acelor persoane care sunt nefericite si se lupta cu anumite aspecte ale vietii lor, precum si celor care se confrunta cu o stare de boala, indeosebi atunci cand sanatatea lor psihica este afectata. Multi dintre pacienti experimenteaza sentimente neplacute, cum ar fi anxietate, singuratate, respingere, dificultati in relatiile personale. De asemenea, unii psihologi clinicieni lucreaza cu cei care vor sa invete mai multe despre propria persoana si sa-si inteleaga mai bine propriile emotii. Altii lucreaza pentru diverse organizatii care solicita o perspectiva psihologica asupra angajatilor. Pregatirea psihologilor clinicieni este bazata pe o intelegere aprofundata a psihicului uman si se concentreaza pe dezvoltarea si mentinerea sanatatii emotionale si cognitive, cu scopul de a reduce stresul si de a promova sanatatea mintala.
La nivel mondial, se estimeaza ca trei sferturi dintre oamenii care au probleme de sanatate mintala primesc putin tratament sau nu primesc tratament de loc.