Psihologie-Psihoterapie.ro

Convorbirea preliminara in hipnoterapie

O sedinta tipica de hipnoza incepe print-o convorbire cu pacientul in care acesta isi expune cererea sa, afectiunea sau afectiunile de care sufera, evolutia lor, precum si un scurt istoric al vietii sale. O atentie speciala va fi acordata evenimentelor speciale care l-au marcat in mod deosebit. Aceasta permite practicianului sa judece interesul pacientului fata de terapia prin hipnoza si sa puna in aplicare tehnica cea mai indicata in cazul sau.

Procedeul de inductie dureaza de regula 10 minute, dupa care urmeaza tehnicile de aprofundare a transei. Profunzimea transei hipnotice variaza in timpul sedintei si este supusa fluctuatiilor de la o sedinta la alta. Cercetarile arata ca 90% din subiecti pot atinge o transa usoara, 70% o transa medie si doar 10 pana la 20% intra intr-o stare hipnotica profunda (de tip somnambulic). De retinut este faptul ca profunzimea transei nu au nici o influenta asupra rezultatelor terapiei.

De preferinta, sugestiile sunt administrate intr-o maniera indirecta. Sunt sugestii pozitive, functionale si constructive. Maniera in care sunt exprimate are o influenta mare asupra eficacitatii tratamentului prin hipnoza. Dupa aceste sugestii specifice, practicianul administreaza sugestii de racoare, prospetime si calm inainte de a-i cere pacientului sa revina la starea sa normala de veghe.

Convorbirea posthipnotica permite terapeutului sa cunoasca opiniile subiectului cu privire la experienta traita si sa-si modifice tehnica utilizata, daca este cazul.

In mod conventional, putem delimita patru etape succesive care constituie „structura hipnozei”:
•  convorbirea preliminara
•  inductia propriu-zisa
•  adancirea transei hipnotice
•  dehipnotizarea (convorbirea post-hipnotica)

Convorbirea preliminara are drept scop plasarea hipnozei in cadrul sau strict medical. Daca in cadrul acestei discutii se evidentiaza o contraindicatie a hipnozei in cazul pacientului respectiv, va fi abordata o alta tehnica terapeutica.

In cadrul convorbirii preliminare, terapeutul realizeaza o anamneza aprofundata, conform modelului propus de Hartland (1971):
•  istoricul bolii
•  istoria familiala
•  copilaria
•  istoria ocupationala
•  probleme psihosexuale
•  antecedente heredocolaterale
•  starea psihica actuala
•  informatii cu privire la cunostintele pacientului despre hipnoza (se vor pune in evidenta prejudecatile legate de “ mitul ” hipnozei)

Referitor la acest ultim aspect, terapeutul va explica ce anume se va petrece in cursul starii hipnotice, precum si ce anume se asteapta din partea pacientului. Se va realiza un dialog intre cei doi parteneri de relatie.

Iata cateva intrebari formulate de terapeut:

Ce stiti despre hipnoza?
In general, raspunsurile reflecta prejudecatile socio-culturale si temerile in legatura cu hipnoza. Cel mai adesea regasim teama de ridicol (asa cum a fost prezentata in diverse filme sau carti despre persoane hipnotizate) sau teama ca „victima” se transforma intr-un automat.

Ati venit la terapie din proprie initiativa sau la sugestia altei persoane?
Faptul de a veni din proprie initiativa sau la sfatul unui parinte sau prieten care a beneficiat de terapie prin hipnoza poate favoriza pozitiv rezultatele terapiei.

Ce v-a determinat sa veniti acum la terapie?
Se incearca punerea in evidenta a evenimentului recent care a declansat cererea pacientului, independent de vechimea simptomului. Cunoasterea acestui fapt va clarifica motivul principal al venirii sale la cabinet.

Ati mai incercat si alte forme de tratament? Daca da, care sunt rezultatele metodelor utilizate?
De stiut este faptul ca daca pacientul se consulta pentru prima data, sansele de succes sunt in general mai mari. Esecurile precedente il fac adesea sa se indoiasca de eficacitatea unei noi terapii.

Sunteti decis sa va insanatositi?

Pacientii pot fi mirati de acest gen de intrebare, ei simtindu-se intru totul motivati sa se insanatoseasca, din moment ce se afla la terapie. Terapeutul trebuie sa le explice ca prin „beneficii secundare” se inteleg „avantajele” pe care le atrag dupa sine simptomele lor. Prin abandonarea simptomelor, pacientul trebuie sa devina constient de consecintele acestui abandon asupra vietii sale.

In aceasta faza a convorbirii preliminare pot fi anticipate modificarile de echilibru familial, prin punerea in evidenta a unei „ manipulari ” a bolnavului, fie din partea subiectului insusi, fie din partea anturajului. Aceste date psihodinamice valoroase servesc la explorarea si evaluarea motivatiei subiectului pentru o schimbare profunda in cazul sau.

Sa nu uitam faptul ca hipnoza antreneaza uneori schimbari rapide la un pacient, de aceea este important sa tinem cont de capacitatea sa de a suporta disparitia simptomului, pierzandu-si in acest fel unele beneficii importante pe care i le-a adus boala sa.

Considerati ca simptomul pe care il acuzati este de natura organica sau psihologica?
Desi hipnoza poate aduce rezultate atat intr-un caz, cat si in celalalt, este important pentru terapeut ca pacientul sa tina seama de natura psihologica a manifestarilor sale simptomatice.

Intrebari formulate de pacient

La randul sau, terapeutul va raspunde intrebarilor care i se pun din partea celui ce urmeaza sa beneficieze de hipnoza, in scopul inlaturarii ambiguitatii cu privire la derularea sedintei. Raspunsurile sale permit stabilirea unui climat de incredere indispensabila pentru activitatea terapeutica deoarece este important sa eliminam anxietatea legata de utilizarea hipnozei in scopuri nemedicale (extramedicale).

In ce consta hipnoza?
Hipnoza este o stare intermediara intre starea de veghe si cea de somn, stare prin care trecem in fiecare seara inainte de a adormi si care nu dureaza decat cateva clipe. Aceasta stare este numita, de fapt, „hipnagogica”. In acest caz, se va prelungi aceasta stare, va fi ca un vis in care veti stii ca visati. In timpul acestei stari veti ramane intr-o comunicare constanta cu terapeutul. Daca vreti, va fi o comunicare privilegiata, asemanatoare cu cea dintre mama si copil.

Toti oamenii sunt hipnotizabili?
Nu, dar majoritatea sunt capabili sa intre intr-o stare modificata de constiinta apropiata de starea hipnotica. Cunoastem o stare asemanatoare atunci cand ne lasam „captati” sau „furati” de un roman sau de un film.

Pot sa spun sau sa fac diverse lucruri impotriva vointei mele?
Nu, daca cerem cuiva sa faca lucruri impotriva vointei sale in starea hipnotica, atunci el va iesi imediat din aceasta stare. In mod experimental, niciodata nu vom putea obliga pe cineva sa spuna sau sa intreprinda diverse actiuni sub hipnoza, care sunt impotriva principiilor sale morale. Veti pastra un rol activ in timpul sedintei, de altfel, noi va vom cere mereu acordul si colaborarea dvs. pentru ceea ce se realizeaza in timpul sedintei.

Este periculos sa fii hipnotizat?
Hipnoza in sine, ca fenomen, nu are nimic periculos. In schimb, este periculos daca tehnica hipnotica este utilizata de cineva care nu are competenta sau calitatea profesionala pentru a realiza acest lucru.

Daca simptomele mele nu dispar, voi obtine totusi unele beneficii psihologice in urma hipnozei?
Orice persoana poate sa manifeste sentimente ambivalente fata de simptomele sale. Hipnoza practicata de un psihoterapeut experimentat, in care sa aveti incredere, va putea sa va furnizeze o stare de „bine”, ca urmare a diminuarii anxietatii datorate starii hipnotice.

Este posibil sa nu intru intr-o transa profunda?
Da, nimeni nu atinge un nivel de transa de aceeasi profunzime. In general, distingem trei tipuri de transa: usoara, medie si profunda. O persoana poate intra intr-o stare de transa profunda inca de la prima inductie, o alta nu o poate atinge decat dupa mai multe sedinte, in timp ce a treia nu o poate experimenta niciodata. Cu toate acestea, trebuie sa stim faptul ca rezultatul terapeutic nu este in functie de profunzimea transei hipnotice.

Voi dormi in timpul hipnozei?
Nivelul de transa pe care il veti experimenta se va schimba in cursul sedintei. Uneori, va veti simti perfect destinsi, cu impresia de a experimenta o mare relaxare corporala, in alte momente, veti trece prin stari asemanatoare cu somnul. Lasati ca lucrurile sa se intample ca de la sine! Trebuie totusi sa stiti ca hipnoza si somnul sunt doua fenomene total diferite.

Voi fi sau nu constient de ce se va petrece cu mine? Voi putea sa-mi amintesc ce s-a intamplat?
Acest lucru depinde de profunzimea transei in care ati intrat, transa care variaza in timpul sedintei. O parte a creierului dvs. va sti intotdeauna ce anume se petrece, in timp ce alta parte va fi incostienta. Ca regula generala, o persoana hipnotizata isi aminteste intotdeauna de ceea ce se petrece in timpul hipnozei, daca incearca sa-si aminteasca, mai ales cu ajutorul indicatiilor date de terapeut.

Intrarea in stare de transa hipnotica depinde de gradul meu de inteligenta?
Exista o legatura intre hipnoza si inteligenta, dar hipnoza face adesea apel la imaginatie si nicidecum la rationalitate sau la logica.

Este posibil sa nu ma trezesc dupa o sedinta de hipnoza?

Nu, un mare numar de studii au aratat ca in situatia in care nu se trezeste, subiectul iese din starea hipnotica intrand intr-o stare de somn, din care se va trezi in mod normal.

Unele din aceste intrebari se datoreaza in mare parte lipsei de informatie cu privire la practica hipnozei. De aceea, convorbirea preliminara capata o mare importanta, fiind necesare raspunsuri cat mai clare si mai precise din partea terapeutului. Pe cat posibil, terapeutul trebuie sa incerce sa ofere raspunsuri pozitive, menite sa duca la cresterea sugestibilitatii pacientului. Din acest motiv, oferim de multe ori date statistice cu privire la succesul metodelor utilizate in cazuri similare, precizand totusi ca acestea nu garanteaza cu nimic o reusita individuala. Oricum, pe durata discutiei, pacientul trebuie incurajat ca poate beneficia de avantajele hipnozei.

Dupa aceasta convorbire preliminara, se stabileste urmatoarea intalnire terapeutica. In ciuda cererii uneori insistente a celor care vor hipnoza imediat, chiar de la prima sedinta, refuz intotdeauna sa practic o sedinta cu inductie hipnotica de la o prima convorbire terapeutica. Asteptarea mi se pare, de altfel, un factor important de crestere a sugestibilitatii pacientului.